Părtile principale ale oricărui automobil

Partea electrictrică a unui automobil indeplineste urmatoarele functii

• asigură aprinderea amestecului carburant in cilindrii motorului, la automobilele echipate cu motoare cu aprindere prin scinteie
• asigură pornirea automată a motorului
• asigură iluminatul interior si exterior
• pune in functiune diversele aparate si dispozitive de semnalizare si control.

Componentele electrice ale unui automobil:

Bateria de acumulatori

Are rolul unei surse de energie electrica care alimentează pentru scurt timp echipamentul electric, cand generatorul de energie electrica nu lucreaza sau cand acesta nu face fata singur.

Dupa natura materiei active a electrozilor si a electrolitului se cunosc si se folosesc la automobile următoarele tipuri de baterii de acumulatori:

• acumulatori cu plumb (electrolitul este un acid)
• acumulatori alcalini (electrolitul este o solutie apoasă a unei baze)

Mărimile electrice, cele mai importante, care caracterizeaza bateriile de acumulatori sunt:

• tensiunea la bornele bateriei de acumulatori, care variaza in raport cu gradul sau de incărcăre; (tensiunea la sfirsitul incarcarii bateriei de umulatoare trebuie sa fie de maximum 2,7 V pe element, iar tensiunea maxima admisa la descarcare este de 1,7 V pe element;)
• capacitatea bateriei de acumulatori, care reprezintă cantitatea de energie electrică pe care bateria, complet incarcata, poate sa o debiteze unui circuit electric. Capacitatea bateriei se masoara in amperi-ora(Ah) -densitatea electrolitului, este masa electrolitului raportata la unitatea de volum.

Bateria de acumulatori

1- separatoare; 2- nervuri; 3- plăci negative; 4- plăci pozitive; 5- cutie; 6- bucsa de plumb; 7- borna pozitivă a bateriei; 8- borna elementului; 9- dop; 10- capacul elementului; 11- borna negativă bateriei; 12- mastic; 13- perete de compartimentare; 14- punte de legatura intre elemente; 15- punte de legatură a elementului

Generatorul de curent

Trebuie să alimenteze cu energie electrică receptoarele şi să asigure incarcarea bateriei de acumulatori cu care este cuplat in paralel. Incarcarea bateriei se realizeaza in timpul functionarii motorului, numai daca generatorul are o tensiune mai mare.

Generatorul de curent altemativ (alternatorul).

Utilizarea generatorului de curent alternativ cu redresoare (alternatorul) poate asigura incarcarea bateriei de acumulatori la turatii mici si chiar la mersul in gol al motorului. Alternatorul alimenteaza cu curent toti consumatorii unui autovehicul atunci cand motorul este in functiune.

Elementele componente ale unui alternator

1- capac; 2- suport portdiode; 3- rotor; 4- stator; 5- capac; 6- portperie; 7- perie de excitatie; 8- perie masa; 9- ventilator; 10- fulie;

Releul regulator de tensiune

Are rolul de a mentine cat mai constanta tensiunea la bornele generatorului de curent, independent de tura¬tia motorului sau de sarcina generatorului, in acest scop face sa creasca sau sa scada in mod corespunzator intensitatea curentului de excitatie a generatorului. In consecinta, intensitatea curentului de incarcare a bate¬riei de acumulatori scade pe masura ce aceasta se incarca, reducandu-se la zero atunci cand bateria este complet incarcata. De asemenea, datorita regulatorului de tensiune, curentul de incarcare este mai mic vara, cand bateria se incarca mai usor, si mai mare iarna, cand bateria are o temperalura scazuta si se incarca mai greu. Reglarea tensiunii are loc prin introducerea si scoaterea rezistentei suplimentare in circuitul infasurarii de excitatie, cu ajutorul unor contacte care o scurtcircuiteaza sau nu.

Echipamentul de aprindere al automobilului

Serveste la producerea, intr-un anumit moment, a scanteii electrice necesare aprinderii amestecului carburant din cilindrii motorului.

La motoarele cu carburator, dupa aspiratia şi comprimarea amestecu¬lui carburant in cilindru, amestecul carburant este aprins de catre o scanteie electrica produsa de bujie.

Pentru producerea scanteii intre electrozii bujiei nu este suficienta o tensiune de 6 sau 12 V ,,respectiv tensiunea pe care o are bateria de acu¬mulatori". Scanteia nu se poate produce decat daca bujia este alimentata cu tensiunea de 15 000 ... 20 000 V. Pentru a se produce o tensiune atat de puternica, este nevoie de un ansamblu de piese care, lucrand impreuna, sa transforme curentul electric de joasa tensiune in curent electric de inalta tensiune. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui transformator de tensiune denumit ,,bobina de inductie".

Bobina de inductie

Este un transformator de curent, care transformă curentul de joasa tensiune de 6 sau 12 V in curent de inalta tensiune, de 15000. .. 20000 V.

Bobina de inductie este constituită dintr-o infasurare primara 3, formată din 200 . . . 300 de spire din sarma de cupru, izolata, de circa 1 mm grosime, infasurate pe un miez de fier moale 1, si o infasurare secundara 2 care are 15 000 ... 20 000 de spire si este facuta dintr-o sarma de cupru izo¬lata foarte subtire (0,1 mm grosime). Aceste infasurari sunt protejate de un invelis de tabla 4, in interiorul caruia se afla fixat, printr-o masa izolanta,. capacul de protectie 5, facut dintr-un material izolant (bachelita).

Capetele infasurarii primare sunt legate la cele doua borne 6 si 7, fixate in capac.

Infasurarea secundară are unul dintre capete legat la un capăt al infasurării primare, iar celalalt capat este legat la borna fisei centrale 8 a capacului izolant al bobinei de inductie.

Functionarea bobinei de inductie se bazeaza pe fenomenul inductiei electromagnetice potrivit caruia, prin intreruperea curentului de joasa tensiune din infasurarea primara, ia nastere in infasurarea secundara un curent de inalta tensiune.Acest fenomen se explica prin variatia campului magnetic, creat de infasurarea primara, care scade de la valoarea de regim, la zero si ale carei linii dc camp magnetic (de forta) intretaie spirele infasurarii secundare.

Bobina de inductie

1- miez de fier; 2- infasurarea secundară; 3- infasurarea primară; 4- carcasa exterioară; 5- carcasa interioară; 6, 7- borne laterale; 8- borna centrală

Ruptor-distribuitorul se compune din:

• ruptorul propriuzis care intrerupe curentul primar
• distribuitorul inaltei tensiuni catre bujii
• condensatorul
• regulatoarele de avans.
  
  
  Ruptorul
  Momentul exact al producerii scanteii electrice de catre bobină de inductie este determinat de momentul intreruperii curentului in circuitul primar al bobinei. Aceasta intrerupere este produsa de catre ruptor. Ruptorul 18 este format din doua contacte: unul mobil 19 si unul fix 20. Contactul fix este legat la masa, iar contactul mobil este izolat de masa masinii.

  In momentul in care contactul mobil se departează de contactul fix, curentul se intrerupe si apare tensiunea inalta in infasurarea secundara a bobinei de inductie. Contactul mobil este ridicat de pe contactul de catre cama ruptorului 5, care este fixata pe axul distribuitorului si are un numar de proeminente, egal cu numarul cilindrilor. Contactul mobil este fixat pe o mica parghie ce oscileaza in jurul unui ax si intrerupe circuitul atunci cand o proeminenta vine in dreptul sau si roteste aceasta parghie desfacand contactele.

  Readucerea in pozitie initială a contactului mobil pentru restabilirea circuitului primar se face cu ajutorul unei lamele arc, care este montata in spatele contactului mobil

  
  
  
  Distribuitorul
  Are rolul de a distribui curentul de inalta tensiune la bujii, in conformitate cu ordinea de aprindere a amestecului carburant in cilindrii motorului.

  Distributia curentului de inalta tensiune la bujii se realizeaza astfel: curentul de inalta tensiune ajunge de la bobina de inductie prin intermediul unui conductor, la borna centrala a distribuitorului; contactul intre borna centrala si rotor se face prin intermediul periei de car¬bune 16, care este metinuta in contact cu lama metalica a ruptorului de un arc 15. In timpul rotatiei rotorului 17, lama va trece la o distanta de 0,2 mm de bornele laterale. Miscarea de rotatie a rotorului rezulta din antrenarea acestuia de catre axul distribuitorului 1.

  Deci transmiterea curentului de inalta tensiune de la lama rotorului la bornele laterale (ploturi) din capac nu se face prin contact, ci prin scantei. In continuare, transmiterea curentului de inalta tensiune de la bor¬nele laterale la bujii se face prin intermediul unor fise.

  
  
  
  
  
  Ruptor-distribuitor
  1...8- regulator de avans centrifugal; 9...11- borna izolata; 12- condensator; 13- bucsa; 14- capacul distribuitorului; 15- arc; 16- carbune; 17- rotor (lulea); 18- ruptor; 19- contact mobil; 20- contact fix; 21- conducta de legatura cu borna izolata; 22- regulator de avans cu depresiune; 23...28- corpul ruptorului-distribuitor; 29- ax de antrenare;
  
  
  Condensatorul ruptorului
  La deschiderea contactelor ruptorului apare intre acestea o scanteie. Aceasta scinteie se produce din cauza bobinei de inductie, care se opune intreruperii bruste a curentului. Rolul condensatorului este de a inmagazina energia electrica provocata de inductia proprie a infasurarii primare.

  Condensatorul electric 12 este format din doua placute metalice foarte subtiri (citeva sutimi de milimetru grosime), izolate intre ele cu o foita de hartie parafinata. Cele doua placute metalice se numesc armaturile condensatorului. Ele sunt stranse sul si introduse intr-o capsula metalica. O armatura este legata la carcasa metalica a condensatorului (care se fixeaza la masa ca si contactul fix al ruptorului), iar cealalta arma¬tura este legata la un conductor ce iese prin capacul izolator al condensa¬torului, aceasta se leaga la contactul mobil al ruptorului.

  
  
  
  Regulatoarele de avans
  In timpul functionarii motorului, avansul la aprindere se regleaza automat in functie de turatie si sarcina cu ajutorul regulatorului de avans centrifugal si a celui prin depresiune (vacuumatic).

  In afara acestor regulatoare de avans automate, ruptorul-distribuitor este prevazut si cu un dispozitiv de reglare manuala a avansului, numit regulator de avans octanic sau corector de cifra octanica.

  
  
  
  Bujia
  Serveste la producerea scanteilor electrice, necesare aprin¬derii amestecului carburant. Scanteia se produce intre electrozii bujiei, aceasta fiind insurubata in chiulasa motorului, intr-un orificiu filetat ce patrunde in camera de ardere a motorului. Bujia este formată dintr-un corp metalic 1, prevazut cu o portiune filetata si un cap hexagonal pentru actionare cu cheia. Pe cor¬pul metalic este fixat unul dintre electrozii bujiei. Acest electrod lateral 2 face contact cu masa prin intermediul corpului metalic al bujiei ce se insurubeaza in chiulasa motorului. Al doilea contact al bujiei, electrodul central 3, este fixat intr-un izolator 4, prins la randul sau in corpul metalic. Electrodul central are la capatul exterior borna de care se leaga fisa ce aduce curentul de inalta tensiune.

  Pentru asigurarea etanseitatii camerei de compresie, intre corpul bujiei si chiulasa se asaza o garnitura metalo-plastica 5.

  Distanta intre electrozii bujiei este de 0,5... ... 0,7 mm.

  Curentul adus prin fise trece de la electro¬dul central la electrodul lateral sub forma de scanteie si de aici ajunge prin corpul bujiei la masa. Fiind vorba de curent de inalta tensiune, izolatorul bujiei care este facut din portelan trebuie sa fie in buna stare, fara crapaturi sau fisuri, si curat, altminteri curentul trece direct la masa fara sa mai produca scanteia intre electrozi.

  
  
  
  Caracteristicile principale ale unei bujii sunt:
  • diametrul si lungimea partii filetate ce se insurubeaza in chiulasa motorului;
  • felul filetului;
  • valoarea termică a bujiei.

  
  
  
  
  
  Bujia
  1- corp metalic; 2- electrod lateral; 3- electrod central; 4- izolator; 5- garnitura metalică;
  
  
  Electromotorul de pornire (demarorul)
  Este un motor electric de curent continuu, care serveste la rotirea arborelui cotit pentru pornirea motorului automobilului, transformind energia electrica in energie mecanica.

  Arborele cotit este antrenat de un pinion montat pe axul demarorului, care angreneaza o coroana dintata dispusa pe volant.

  Cuplarea pinionului cu volantul se realizeaza la actionarea cheii de contact pe pozitia demaror, iar dupa pornirea motorului decuplarea trebuie sa se faca automat.

  
  
  
  Echipamentul de iluminare si semnalizare al automobilului
  Are rolul de a asigura iluminarea eficienta a drumului pe timp de noapte sau atunci cand vizibilitatea este scazuta datorita conditiilor atmosferice nefavorabile precum si iluminatul interior al autovehicului in conformitate cu reglementarile legale..

  Energia electrică de alimentare a echipamentului de iluminare si semnalizare este primita de la alternator si de la bateria de acumulatori.

  
  
  
  Echipament pentru iluminarea exterioara:
  • farurile
  • lampile de pozitie din fată si din spate
  • lampile de frană (stop)
  • lampile de semnalizare
  • lampa pentru mersul inapoi
  • lampi pentru ceată
  • lampa de iluminare a numărului de inmatriculare
  • lampi de gabarit

  
  
  
  Echipament pentru iluminarea interioară :
  • plafoniere pentru iluminarea caroseriei sau a interiorului autovehiculului
  • lampi pentru iluminarea aparatelor de bord

  
  
  
  Farurile
  Cea mai mare importanta la un far o are reflectorul acestuia, care are rolul de a concentra si dirija razele de lumina ale becului. Becul este montat in dulie in asa fel incat filamentul principal sa fie asezat in focarul reflectorului, iar filamentul secundar, prevazut cu paravan metalic, in fata focarului.

  Filamentul principal ilumineaza puternic si la distanta (faza de drum), iar filamentul secundar ilumineaza in jos datorita paravanului (faza scurta).

  
  
  
  Claxonul
  Face parte din instalatia de semnalizare acustică si are rolul de a semnaliza din timp potentialele pericole.
  
  
  Aparatele electrice pentru măsura si control
  Cu care este echipat un autovehicul sunt:

  • vitezometrul
  • ampermetru
  • indicatorul de presiune a uleiului (manometrul)
  • indicatorul de temperatură a lichidului de răcire (termometrul)
  • indicatorul nivelului combustibilului

Copyright © 2012 · Toate drepturile rezervate · Powered by Ploscaru Cătălin Gabriel