SEAT (ˈseɪat) este un constructor spaniol de automobile, infiintat in 1950 cu sprijinul Fiat, aflat in prezent in portofoliul grupului Volkswagen. Acronimul „SEAT” provine de la Sociedad Española de Automóviles de Turismo (Societatea spaniola de automobile de turism).

Dupa inceperea productiei la 5 iunie 1953, primul automobil iesit de pe banda a fost consemnat la data de 13 noiembrie acelasi an. Initial, SEAT producea modele Fiat sub emblema proprie, modele care aveau diferente vizuale minime fata de produsele companiei mama. SEAT Panda (redenumit mai târziu Marbella), spre exemplu, se baza pe Fiat Panda. SEAT 600, bazat pe Fiat 600, a fost prima masina pentru multe familii spaniole si a devenit un simbol al „Miracolului economic spaniol”. Dupa retragerea constructorului italian, primul automobil aparut sub noua emblema SEAT a fost Ronda.

Ulterior, grupul Volkswagen a semnat un acord de cooperare cu societatea spaniola, urmând sa devina actionar majoritar in 1986 si finalmente actionar unic al companiei in 1990. La ora actuala, SEAT promoveaza o imagine agresiva prin masini sport ca Ibiza si León, fiind o marca destinata tinerilor.

Compania a fost fondata in 1950 de „Institutul national spaniol de industrie” (INI) cu scopul de a populariza uzul de automobile in Spania postbelica si de a fabrica masinile grupului Fiat, principalul constructor italian de automobile, sub licenta. Primul presedinte al companiei a fost José Ortiz Echagüe. Statul spaniol a pastrat o participatie importanta in societate. La retragerea Fiat in 1986, Grupul Volkswagen a achizitionat pachetul majoritar de actiuni si a devenit in 1990 unicul actionar, prin cumpararea participatiilor pastrate de statul spaniol. Colaborarea cu Fiat

Primul model a fost 1 400, care a fost produs intr-o larga gama de versiuni. Productia sa a inceput in 1953 si s-a terminat cu versiunea C in 1963, an in care a fost inlocuit de noul 1 500. Al doilea model iesit din uzina „Zona Franca” (Barcelona) a fost 600, care s-a fabricat in versiunile N, D, E, L Especial, 800 si alte câteva care au ridicat numarul de unitati vândute la 800 000. Modelul, devenit emblematic pentru procesul de motorizare a clasei medii spaniole, a fost produs intre 1957 si 1973. in aceasi perioada a aparut si modelul 1 500, care reprezenta un exponent al luxului in Spania anilor 60. in 1966 este introdus 850, conceput in Italia ca o restilizare a lui 600 (mai bine finisat, prestatie mai buna, mai putine defecte), care s-a bucurat la rândul lui de mare succes. in Spania au aparut doua versiuni cu patru usi: prima a fost o versiune scurta, din care s-au produs doar 417 unitati, urmata de o versiune lunga, mult mai bine primita.

Conditiile de munca la SEAT erau dictate de ritmul liniilor de productie sau prin deciziile conducerii. in primii ani, ritmul de lucru depindea in mare masura de deciziile manageriale, pe marginea euforiei generale, determinata de cresterile salariale prevazute in contractul colectiv de munca. Cu toate acestea, primele proteste muncitoresti au izbucnit in aceasta perioada. in 1958, a avut loc o greva de solidaritate fata de minerii asturieni. in 1965 s-a infiintat prima uniune sindicala (Comisiones Obreras), iar membrii sai au intrat pentru prima data in conducerea companiei. Aceasta uniune a stat la baza grevei din 1967, primul protest de amploare din istoria companiei, iscat pe marginea deteriorarii conditiilor de munca si a ritmului sever de lucru la asamblarea modelului 850. in ciuda represiunii, ritmul de lucru a fost totusi revizuit, data fiind posibila mobilizare a celor 7 000 de muncitori din atelierul 7, care nu mai putea fi ignorata de conducerea societatii.

Dupa 850, in 1968 apare modelul 124, din Italia, masina anului in Europa acelui an. Masina devine un reper in istoria SEAT, si chiar a lumii automobilistice spaniole. Motorul sau de 1 197 cm³, cei 60 de cai putere, viteza maxima de peste 140 km/h si caroseria sa marita au transformat modelul in prima berlina familiala spaniola in adevaratul sens al cuvântului. Succesul sau a lungit productia pe o perioada de 12 ani, in doua variante principale (far rotund 68-75 si far patrat „Pamplona” 75-80). Acest model a servit ca baza pentru modele ulterioare ca 1 430, aparut in 1969, intr-o categorie superioara lui 124. Motorul sau de 1 438 cm³ producea 70 de cai putere.

Spre sfârsitul lui 1969, forta de munca crescuse la 30 000 de muncitori, multi dintre care si-au asumat lupta pentru contractul colectiv anual, reincorporarea muncitorilor concediati in urma protestelor si recunoasterea drepturilor de baza. Acest fapt a provocat o stare de spirit conflictuala in sânul societatii, pâna in primavara lui 1977. Concentratia enorma de muncitori s-a transformat intr-un cosmar pentru regimul franchist. Institutul National de Industrie (INI), uniunea sindicala oficiala si Ministerul Muncii se aflau intr-o postura foarte dificila la fiecare reinnoire a contractului colectiv de munca, intrucât rabufnirea unor proteste sindicale ar fi putut conduce la panica in cercurile oficiale. Rigiditatea ciclului de productie putea determina paralizarea intregii productii in câteva ore, insa nu se punea doar problema opririi uzinei: intreaga zona a Barcelonei ar fi urmat sa fie paralizata de demonstratii de amploare. Aparea riscul de mobilizare a intregului sector metalurgic si a intregii clase muncitoare catalane, la care se puteau alatura si muncitori din comunitatile madrilena, asturiana sau basca. Exista si riscul unor represalii violente, ca in cazul muncitorului Antonio Ruiz Villalba, impuscat de politie in 1971. Compania a devenit un model de lupta al clasei muncitoare spaniole.

1973 este un an memorabil pentru SEAT, prin introducerea motoarelor DOHC (doi arbori cu came in chiulasa) care au adus un mare succes marcii. Erau in principiu doua: 1 600 si 1 800; ambele au fost montate pentru prima data in Spania, substituind motoarele de pe 1 500 si 132 – poate modelul cel mai luxos fabricat de SEAT. Ulterior au aparut si versiuni 2 000. in 1972, a avut loc un alt eveniment marcant pentru SEAT odata cu aparitia modelului 127, fabricat in trei variante diferite, ultima dintre care, „Fura”, aparuta mai târziu in versiune „Crono”, dadea un randament bun impreuna cu motorul de 1 438 cm³. in plus, spre deosebire de Italia, modelul 127 era distrbuit in versiune cu patru usi, desenata in Spania si cu vânzari ridicate la export. in 1974, inaintea incetarii productiei la 850, se lansa 133, model compromis inca de la nastere. in 1975 a aparut 131, inlocuitor al lui 1 430, aflat in productie pâna in 1984, cu vânzari foarte mari. Ritmo, care aducea un design avangardist, a fost introdus in 1979.

1976 este anul nasterii modelului 1 200 Sport iar mai apoi al lui Sport 1 430, o sportiva bazata pe 127 si cu partea mecanica de 124, conceputa in Spania de Inducar, care a cunoscut mari prejudicii de pe urma lansarii modelului 128. in 1980 apare modelul Panda, redenumit „Marbella” in 1986 si vândut cu succes pâna in 1997.

In 1978, Fiat a derulat studii amanuntite cu privire la SEAT, in paralel cu o serie de negocieri cu Institutul National de Industrie (INI), privind asigurarea viabilitatii constructorului spaniol. in 1979, in baza unui prim plan de restructurare elaborat de Fiat, s-a incheiat un acord intre institut si societatea italiana, care prevedea privatizarea intreprinderii spaniole. Doi ani mai târziu, Fiat a achizitionat o mare parte din capitalul SEAT, lucru care i-a acordat controlul asupra managementului companiei, cu angajamentul pastrarii locurilor de munca. Cu toate acestea, in anul urmator, concernul italian a decis retragerea de la cârma companiei spaniole, pe fondul unei diminuari a cererii interne, asociata cu alte probleme grave, printre care scaderea vânzarilor proprii. Aflat intr-un moment de maxima dificultate, INI a negociat cu Fiat un acord de cooperare, care formaliza cesiunea de actiuni catre institut si ii dadea dreptul constructorului spaniol de a se asocia cu alte firme automobilistice europene.

Prima masina sub noua emblema SEAT, fara implicarea Fiat, a aparut in 1982 si a fost denumita SEAT Ronda. Ronda inlocuia modelul Ritmo, preluând segmentele mediane ale societatii. La cinci luni dupa lansare, modelul a facut obiectul unui litigiu cu Fiat, care vedea in acesta o incalcare a acordurilor semnate cu SEAT. Compania italiana a depus o plângere la Camera Internationala de Comert cu sediul la Paris in Franta cu privire la aceasta chestiune. Presedintele de atunci al SEAT, Juan Miguel Antoñanzas, a prezentat presei o Ronda, cu toate componentele noi colorate in galben, cu scopul de a sublinia diferentele. Acest eveniment a incheiat disputa. in acea perioada au aparut diverse zvonuri potrivit carora, Fiat ar fi avut un proiect propriu de restilizare a modelului Ritmo, proiect care cuprindea modificari similare celor aduse de spanioli prin introducerea Ronda, motiv pentru care operatiunea companiei italiene a trebuit abandonata. Preluarea de catre Volkswagen

Ruptura de Fiat, care furniza designul si tehnologia, a adus compania spaniola intr-o situatie foarte dificila. Dimensiunile reduse ale companiei au impiedicat dezvoltarea acesteia pe cont propriu, fapt care a determinat initierea unui sir de negocieri ce a implicat principalele companii europene, dar si constructorii japonezi Toyota si Nissan. Tratativele au culminat in 1982 cu un acord de cooperare industriala, licenta si asistenta tehnica incheiat cu Grupul Volkswagen, pentru o perioada de sapte ani.

SEAT si-a creat o noua identitate corporativa prin introducerea noii embleme albastre in 1982. in 1984, deja sub supravegherea VW, s-a lansat modelul Ibiza, cu diverse motorizari System Porsche de noua generatie (1,2 litri, 1,5 litri si 1,7 litri) si o varianta diesel de 1,7 de origine Fiat.

Desi prevazuta pentru o perioada de sapte ani, alianta cu Grupul Volkswagen a evoluat pâna la preluarea de catre grupul german a 51% din capitalul constructorului spaniol in 1986, si marirea participatiei germane pâna la 75% in acelasi an. Acordul de vânzare prevedea obligatiile INI de a-si asuma pierderile inregistrate in 1985, de a prelua subsidiarele companiei si de a acorda companiei SEAT un credit pe termen lung. De cealalta parte, Volkswagen se angaja sa achizitioneze intregul capital al companiei pâna in 1990, sa investeasca in modernizare, sa pastreze forta de munca si sa continue producerea si vânzarea modelelor SEAT. Dupa ce a realizat un profit in anul fiscal 1991, intreprinderea a obtinut pierderi operationale de 12 756 milioane de peseta in anul urmator, fapt datorat micsorarii veniturilor si cresterii cheltuielilor, datorata investitiilor dirijate in principal spre constructia fabricii de la Martorell. Comisia Europeana si ajutoarele de stat

In perioada de recesiune a anului 1993, aproape toti fabricantii europeni de autovehicule au inregistrat pierderi record. Pentru constructorii care inregistrasera pierderi si in anii precedenti, recesiunea a avut efecte dramatice asupra sanselor de recuperare ale companiilor, lucru care a atras acordarea de ajutoare de stat pentru restructurare. Volkswagen a clarificat faptul ca urma sa compenseze pierderile ridicate ale subsidiarei sale spaniole, doar cu participarea autoritatilor nationale si regionale (catalane) in acoperirea costurilor de restructurare pentru SEAT. Autoritatile au acordat grupului Volkswagen un imprumut de 36 de miliarde de peseta anterior subventiilor de 46 de miliarde de peseta ce urmau sa fie obtinute de SEAT pentru investitii si alte proiecte ce faceau parte din planul de restructurare. Spania a negat faptul ca imprumuturile ar fi constat in ajutoare de stat si a declarat in 1995 diversele proiecte de subventionare. Comisia Europeana a pornit o ancheta privind pachetul de subventii acordat constructorului spaniol. Oficialii Uniunii Europene si-au exprimat indoielile asupra conformitatii acestor granturi si imprumuturi cu legislatia europeana in materie de ajutoare de stat.[2] Prin initierea procedurilor articolului 93 paragraful secund din Tratatul CE, Comisia a conchis ca imprumutul constituia de fapt plata in avans a subventiilor, din care urmau sa fie rambursate ulterior rata principala si rata de interes a creditului. in concluzie, efectul financiar al imprumutului de 36 de miliarde era similar unor granturi ordinare in valoare de 46 de miliarde de peseta. Confruntate cu suspiciunile Comisiei, autoritatile spaniole au reclasificat granturile ca ajutor de restructurare. Din acest motiv, Comisia si-a modificat procedura in iulie 1995, anuntând o analiza amanuntita a planului de restructurare al SEAT. La sfârsitul lui octombrie 1995, când VW a acceptat reducerea capacitatii nu doar la SEAT ci si la nivelul intregului grup, comisarul pentru concurenta Karel Van Miert a confirmat intentia Comisiei de a aproba ajutorul de restructurare sub conditii stricte de monitorizare a intensitatii ajutorului efectiv si a capacitatii de evolutie pâna la sfârsitul lui 1997. Noua identitate corporativa

In 1999, SEAT incepe pregatirile pentru noul mileniu printr-un proces de rebranding, care afecteaza numele oficial, structura organizatorica, filozofia companiei si, nu in ultimul rând, se adopta emblema actuala. Noua identitate se rasfrânge curând si asupra aspectului noilor modele. Volkswagen isi mareste participatia la SEAT pâna la 99,99%, iar societatea este redenumita din Sociedad Española de Automóviles de Turismo in SEAT SA. Prin noul design si modelele sport, societatea isi face loc in grupa de marci Audi. 58 997 de masini noi SEAT au fost vândute in 2003 in Germania, o crestere de 15% fata de 2002, atingând o cota de piata de 1,76%, in ciuda faptului ca piata de autoturisme germana a scazut cu 0,5 procente. SEAT a inregistrat un record de crestere la export si in Regatul Unit, cu 35 000 de unitati vândute (+21%). in Spania, compania a crescut cu 3,2 procente atingând 148 100 de unitati comercializate in acelasi an. Cresteri importante au fost inregistrate de SEAT si in România, Croatia, Slovacia si Ungaria.

SEAT si-a celebrat revenirea in sportul cu motor international prin participarea modelului Toledo Cupra in campionatul european de masini de turism (ETCC) organizat de FIA. Concomintent, SEAT a introdus un nou concept referitor la cupa marcii sale: campionatul „Leon-Supercopa” nu se desfasoara doar pe circuite, ci si pe trasee de anduranta, precum si pe un traseu montan. SEAT a obtinut in anul financiar 2003 un profit de 135 de milioane de euro. Având in vedere investitiile masive, rezultatele financiare au fost considerate „optime”, desi acestea s-au situat sub cele din anul precedent. in total, SEAT a investit 582 de milioane de euro in cercetare si dezvoltare, precum si in procesul de productie a noului SEAT Altea. Altea a fost primul SEAT dezvoltat dupa integrarea marcii spaniole in noua grupa de marci Audi in 2002.

Vânzarile SEAT pe piata vest-europeana au crescut in ciuda intrarii pietelor de masini occidentale in regresiune. Dezvoltarea pozitiva s-a datorat si vânzarilor ridicate la Altea. in 2004 a fost lansat si noul Toledo, bazat, la fel ca Altea, pe platforma VW Golf.

La 1 martie 2005 a fost prezentat prototipul pentru noul León in cadrul Salonului auto de la Geneva. O trasatura speciala a prototipului consta in plasarea a patru camere video, a caror imagini urmau sa suplimenteze calitatile oglinzilor retrovizoare prin doua monitoare interioare, cu scopul de a imbunatati posibilitatile de asigurare ale conducatorului auto. Prototipul avea o putere de 147 kW (200 CP) si o viteza maxima de 236 km/h. Modelul a intrat in productia de serie in toamna lui 2005.

in 2005, in urma criticilor primite de la concesionarii SEAT din Germania, politica firmei s-a indreptat spre construirea unor modele mai economice, iar telul anual a fost redus.[3] in 2005, in România s-au comercializat 2 927 de unitati, aproape dublu fata de anul 2004, corespunzând la peste un procent din piata auto de masini noi din România.[4]

Dupa mai multi ani cu o balanta pozitiva, in anul 2005 compania SEAT a inregistrat cea mai scazuta cifra de productie din ultima decada – previziunile pentru acel an erau de 386 200 de vehicule fata de planul initial de 446 000 de unitati,[5] si pierderi nete cumulate de 62,5 milioane de euro.[6] De fapt si in 2004 s-au inregistrat pierderi brute, in ciuda profitului net consolidat de 144,9 milioane de euro, desi acestea s-au cifrat la doar 14 milioane de euro. Scandalul Faurecia

Potrivit saptamânalului german „Focus”, marca spaniola SEAT a fost implicata in 2006 in scandalul presupuselor acte de coruptie comise intre fabricantul francez de componente Faurecia si managementul marilor intreprinderi automotoare germane. Suspiciunile s-au indreptat asupra unei pozitii importante din departamentul de cumparari al filialei spaniole a grupului Volkswagen.[11] Conform purtatorului de cuvânt al anchetatorilor, la 1 august 2006, invinuitul, in vârsta de 46 de ani la acea data, a fost arestat preventiv in Germania in urma suspiciunilor de luare de mita, in valoare de 160 000 de euro, din partea fabricantului francez Faurecia.[12] Biroul procurorului public din Frankfurt a ajuns ulterior la un compromis cu Pierre Levi, fostul sef al furnizorului francez de componente, evitând un proces pentru mituirea conducerii firmelor Volkswagen, SEAT, Audi si BMW timp de mai multi ani.

SEAT dispune in prezent de o uzina de productie la Martorell, un mic oras industrial situat in provincia Barcelona. Fabrica din Martorell este una dintre cele mai moderne din Europa si a fost inaugurata de MS Regele Juan Carlos I al Spaniei in 1993. in 2002 pe usile uzinei au iesit peste 450 000 de automobile. in anul 2003, uzinele din Martorell au sarbatorit un dublu jubileu istoric: in primul rând, a zecea aniversare de la fondare si, in al doilea rând, automobilul SEAT cu numarul 4 000 000, produs in luna ianuarie. in perioada 2002-2005, 10% din productia de Ibiza a fost transferata la uzina SEAT din Slovacia (aproximativ 20 000 de unitati) datorita lipsei flexibilitatii necesare gestionarii comenzilor aditionale pentru producerea celui mai emblematic si mai bine vândut model din gama SEAT.[17] in 2006, SEAT a produs 430 000 unitati, reusind sa tempereze curba descendenta a livrarilor prin inregistrarea unei cresteri de 1,9% la fata de 2005.[18] Din punct de vedere financiar, in 2006 compania a inregistrat o crestere a veniturilor 5,2% fata de 2005, pâna la 5 545 de milioane de euro brut. Dupa scaderea taxelor, a rezultat o pierdere de 49 de milioane de euro, fapt care a adus imbunatatirea cu 21,5% a rezultatelor fata de 2005.[19] Totodata, indicatorii financiari pentru prima jumatate a anului 2007 indica o performanta pozitiva pentru anul in cauza, devansând cu un an termenul propus pentru refacerea balantei comerciale.

Numarul de angajati se ridica in 2007 la 13 000. Compania dispune si de un centru propriu de dezvoltare, in care lucreaza alte 1 250 de persoane. Compania isi deseneaza propriile modele de automobile, urmând trasaturile generale ale grupului Volkswagen. in privinta strategiei de definire si pozitionare a modelelor, SEAT a facut parte din grupul de marci Audi pâna in 2007 (momentul desfiintarii brand-grupurilor in cadrul grupului Volkswagen),[20] impreuna cu Bentley si Lamborghini, toate acestea la rândul lor subsidiare ale Grupului Volkswagen. Gradul de acceptarea a noii sale game variaza iregulat: in timp ce León si Altea se bucura de mare succes, Toledo lasa mult de dorit, nereusind sa depaseasca cifra de 25 000 de unitati, spre deosebire de versiunile anterioare care atingeau 70 000 de unitati anual.

Actualmente, datorita situatiei comerciale proaste din ultimii ani, se incearca o spalare a imaginii, iar campaniile publicitare din 2006 ale companiei au fost certificate ca cele mai eficace in acest domeniu in cadrul unui studiu „TNS Area”.[21] Compania SEAT a contractat-o ca imagine pe artista pop Shakira, demarând campania Catch the Fever si devenind sponsor principal al turneului mondial Oral Fixation al cântaretei. SEAT intentioneaza totodata sa intre pe piete noi, ca America Latina, SUA si pietele orientale. in plus, a fost schimbata echipa manageriala, inclusiv departamentul de desen, unde a fost adus belgianul Luc Donckerwolke de la Lamborghini in locul italianului Walter de Silva. Identitatea corporativa adoptata de SEAT cuprinde si un slogan constituit ca un joc de cuvinte intre „masina” (sp. automóvil), „propriu” (sp. auto), „emotie” (sp. emoción) si „miscare” (sp. moción)